JE SUIS CHARLIE- de-al dracului!

Văd că e cool și trendy să te dai anti „Je suis Charlie” și să insinuezi că acei nenorociți de caricaturiști ar fi, de fapt, mai vinovați decât cretinii care i-au ciuruit! Dincolo de ridicolul raționamentelor invocate, rămân cu un gust amar. Măi fraților, voi chiar nu înțelegeți că aici e o problemă clasică de „sau” -„sau”? Sau ne facem că nu vedem că suntem încălecați de tot felul de „sensibilități” aiuritoare și atunci merităm să ne-o tragă fiece tâmpit spălat pe creier sau punem piciorul în prag și spunem „Basta”! Deja s-a ajuns să se pitească Crăciunul și simbolurile sale sub tot felul de idioțenii „politically-corecte”, doar-doar nu se vor simți vexate cine știe ce credințe! Ba să se simtă vexați, dă-i în mă-sa, că ei au fost primiți cu brațele deschise, nu au fost aduși cu forța! Azi încasăm o tonă de gloanțe pentru că unui bărbos habotnic i s-a părut că o poză îl jignește pe Marea Sculă! Mâine ce va fi? Ne vor împușca pe cei care jignim tăițeii sau corcodușele? Ia hai să nu le mai căutăm în coarne asasinilor și să luptăm pentru valorile noastre, pentru drepturile noastre, printre care unul esențial este de a vorbi liber, fără să fie nevoie de un Kalașnikov pentru a ne corecta, ci numai de sfânta autocenzură, care însă nu se dobândește decât prin educație și prin refuzul de a fi în turma de îndoctrinați! La cohorta de „sensibili” nu ar trebui băgat și Kim cel mic și rău, ai cărui supuși au fost foarte ofuscați acum câteva săptămâni de nu știu ce prostie de film și ei, jugniți, nu-i așa, stimați apărători ai „naturelului simțitor”, ar fi fost extrem de îndreptățiți să facă harcea-parcea site-ul companiei producătoare! A, și toată treaba asta, cu pupatul în fund al bieților asasini, nu vă sună familiar? N-ați auzit nu știu ce tută vorbind despre o biată fata violată că „a mertat-o, că prea umbla provocator îmbrăcată”! Care-i diferența, CTP-ule? JE SUIS CHARLIE, numai de-al dracu', iaca!

CV -Interviu acordat lui Daniel Iancu pe blogul său

D.I. : Unde te-ai născut, când, de ce? LGH: Găzar ca tine sunt, miroase,/ Şi pus pe mândre fapte,/ Născut în an şaizecişişase, /Februarie, pe şapte. D.I. : Profesia? LGH: Profesia îmi e decentă /Sunt inginer, şi ştim,/ Privire am inteligentă ,/ Dar nu pot să mă-exprim. D.I.: Ce cărţi ai publicat până acum? LGH: Dintre mai multele-mi demersuri/ Mi-am împlinit plăcerea/ Cu „SINGUR ÎNTRE PATRU VERSURI”/ Apoi, „ZÂMBETONIERA”! D.I.: De când pasiunea asta pentru epigramă? LGH: De când eram un studenţel /Lovit de-a vieţii valuri /Şi, cu colegul Daniel, /Cântam la festivaluri. D.I.: De unde îţi alegi subiectele? LGH: Răspunsul, clar e orişicui,/ Şi nu-l ascund sub farduri:/ Mare-i grădina Domnului/ Şi fără multe garduri!

Comenzi STAVRID ... şi nu numai!

Dragi prieteni, Aşa cum am anunţat, am reuşit să îmi adun într-o carte, majoritatea poeziilor mele, unele publicate pe site-uri, altele, de pe la concursuri. Sub numele STAVRIDUL CU COLŢI DE ARGINT, am adunat poezii umoristice, fabule, parodii, rondeluri, dar şi poezii mai serioase. Am primit comentarii favorabile, dar şi solicitări pentru carte. Cum mi-e foarte greu să inmânez cartea fiecăruia, m-am gândit să inaugurez un sistem de comandă şi livrare on-line. Dacă merge, mă gândesc să extind acest sistem şi să cuprind în el pe toţi cei care au scos o carte şi se izbesc de problema distribuţiei. Am să încep cu cartea mea şi cu cartea d-lui George Zarafu – LUMEA PRIN CARE AM TRECUT, pe care vi le ofer în felul următor: Doritorii sunt rugaţi să completeze formularul ataşat, şi să mi-l trimită împreună cu dovada plăţii la adresa mea de e-mail, cu subject-ul COMANDA CARTE. STAVRIDUL costa 15 RON, LUMEA, 25 RON, acestea incluzand şi cheltuielile de expeditie, plicuri, timbre, ştiţi voi. Modalităţi de plată: - Direct la bancă, în contul: RO 34 PIRB 4213 0390 4200 2000, Piraeus Bank, Sucursala Giurgiului, Bucuresti, titular Laurenţiu GHIŢĂ, cu menţiunea: “COMANDA CARTE ”; - Prin mandat poştal, trimis pe adresa: Laurenţiu GHIŢĂ, Drum Dealu Babii, nr. 7-9, Sector 4, Bucureşti- 041123. (ATENŢIE – În acest caz, mai adăugaţi 2 RON, bani care se plătesc suplimentar, omisioane de procesare la POŞTA ROMÂNĂ!!); - Banii în plic, dar pe riscul expeditorului Termenul maxim de expediţie este de 5 zile lucrătoare, sub rezerva operativităţii Poştei Române. Înca nu apelez la curieri, pentru că tarifele lor sunt mai mari şi ar umfla pretul cărţilor. FORMULAR COMANDĂ CARTE Subsemnatul...................................................................................., CI/BI..........................................., domiciliat în..............................................................................................................................................................................., solicit expedierea următoarelor articole: - Cartea STAVRIDUL CU COLŢI DE ARGINT, de Laurenţiu GHIŢĂ, pret 15RON/ex,..........exemplare; - Cartea LUMEA PRIN CARE AM TRECUT, de George Zarafu, pret 25RON/ex.....................exemplare. Suma totală, incluzând cheltuielile de expediţie, respectiv.......................................RON, a fost achitată, conform documentului ataşat. În cazul plăţii prin mandat poştal, am adaugat suma de 2 RON, costurile comisioanelor de procesare. Adresa la care doresc să primesc comanda este:......................................................................................................... .........................................................................................................................................................................................., pe numele:......................................................................................................................................................................... Data:................................ Nume şi prenume

Vineri, 24 mai, lansarea la apă a STAVRIDULUI

Gata, pot anunţa acum că Vineri, 24 mai, la ora 14:30, vă aştept la Biblioteca Metropolitană Bucureşti (M. Sadoveanu), zona Piaţa Amzei, pentru lansarea oficială!

Stavridul cu colţi de argint

După lupte seculare, anunţăm sosirea în lumea cărţilor a STAVRIDULUI CU COLŢI DE ARGINT. Am reuşit sa adun între două coperţi poeziile mele scrise de la începuturi, de la primele versuri din liceu, la ultimele parodii. Peste toate, evident, STAVRIDUL, parodia mea de suflet, atât de apreciată în anii studenţiei, când mesajul său era cât se poate de bine receptat. Veţi găsi în această carte poezii umoristice, parodii dar şi un grupaj de teme serioase. Bine, pe cât pot fi eu de serios! Pregatesc o lansare oficială, la Muzeul Literaturii, sau unde se va putea, iar apoi, pe la începutul lui Iunie, poate strângem şi gaşca cântăcioşilor: Daniel, Ovidiu, Make, Puiu etc la un club şi o facem, dacă nu lată, măcar cât mai lungă!

David vs. Goliat

Un nume de retinut: Iulian Craciun, candidat ARD la Colegiul 8 pentru Senat! Un om cu un handicap fizic împotriva unei reptile cu handicap moral. Un om care a reuşit în viaţă de pe un scaun cu rotile, contra unui profitor care a adus in scaune pe rotile multe suflete. Un om care şi-a câştigat o grămadă de prieteni contra unui turnător ordinar,. dovedit şi care a scris rapoarte la Securitate chiar şi despre propriile rude. Un om care nu stă cu mâna întinsă la stat contra unuia care a dresat o ţară întreagă sa pomeni şi prostire în masă prin televiziunile sale nocive. Cine va câştiga? Rămâne să vedem reeditata legenda lui David şi Goliat. Să sperăm că şi cu acelaşi deznodământ, deşi realitatea e tare descurajantă!

Propunere

Propunere de schimbare a denumirii unui partid: PNL = Partidul Naţional Libecal!

O analogie haioasă

La referendumul de suspendare a preşedintelui Băsescu din această vara a fost cam ca la o nuntă la care mireasa a zis DA, socrul mare a zis DA, soacra mare a zis DA, socrul mic a zis DA, soacra mică a zis DA, naşii au zis DA, numai mirele nu s-a mai prezentat. În rest, nunta a fost valabilă!

Ordonanţa de Urgenţă Ghiţă

Cu toate că sunt un partizan hotărât al exercitării votului, Cu toate că i-am certat de fiecare dată pe cei „scârbiţi” de clasa politică , cerându-le să meargă la vot, Cu toate că am considerat întotdeauna că este un drept câştigat cu sânge în Decembrie ’89, Din cauza modului grotesc în care o gaşcă autoproclamată „reprezentativă” a pus bocancii pe gruazul acestei ţări, Din cauza modului sfidător în care ne consideră pe toţi proşti care trebuie să creadă toate idioţeniile, Din cauza ruşinii pe care o încerc când prietenii şi colegii mei din Europa civilizată mă întreabă „cum e posibil aşa ceva”, Din cauză că nu a fost nimeni întrebat dacă e cazul să se ceară părerea poporului, ci aşa li s-a sculat unor exaltaţi, Din cauză că nu doresc să legitimizez in deplinătate această LOVITURĂ DE STAT, Am decis: Art. 1. Subsemnatul va BOICOTA farsa electorală de la 29 iulie; Art. 2. Subsemnatul va încerca să convingă pe cât mai mulţi să se alăture acestei forme de protest. Prezenta Ordonanţă intră în vigoare de la apariţia ei pe Monitorul calculatorului.

Semne pentru viitor

Pe la televiziuni, apar, ca reprezentanţi ai USL la dezbateri, tot felul de păcălici despre care habar n-ai fi avut că sunt parlamentari. Dincolo de insipiditatea-inodoritatea lor absolută (deşi, pentru ultima nu bag mâna în foc), te şochează gândirea şi modul lor de exprimare otova. Sunt în stare să debiteze aceeaşi placă minute în şir. La întrebări concrete, punctuale, slobozesc lozinci, citate din filozofia ciutacă, orice, numai nimic exact la subiect. La replici argumentate, se fac că plouă şi continuă imperturbabili propoziţiile învăţate pe de rost. Ce mă îngrozeşte e că sunt oameni relativ tineri. Aproape de generaţia mea. Nu sunt dinozauri de la Ştefan Gheorghiu. Apropo, aţi observat gă „greii” adevăraţi din PSD ( nu zic de PNL, căci acolo e greu să afli măcar aşa ceva) se cam codesc să iasă la lumină? Dincolo, e o mobilizare totală. Normal. Dar mişcarea de primenire e evidentă. Chiar daca un Videanu sau un Blaga sau un Oltean ies în faţă, nu mai zic de Robespierre Macovei., e evidentă trecerea în back-up a Elenei Udrea şi a Robertei Anastase. Dar cei mai vocali sunt o Andreea Vass, o Raluca Turcan, adică oameni cât de cât proaspeţi. Şi, foarte important, femei. Nu îmi dau seama de ce nimeni nu observă numărul masiv al fetelor din PDL. Eu zic că e un lucru de aplaudat. Ia uitaţi-vă, de pildă prin PSD sau PNL. In afara de comisarul NKVD Norika Nikolai, sau diafana Adriana Săftoiu, cam pauză. Mai era bătăuşa de la Craiova, dar acum e primăreasă, se burzuluieşte la bozgorii craioveni. Şi, cam atât. Asta ce înseamnă? Evident, că Băsescu e de vină!!

Sunt deja la putere!

Într-o discuţie cu un fan USL acesta a afirmat că şi un cimpanzeu ar fi de preferat în locul lui Traian Băsescu şi PDL. Îl felicit, premoniţia i s-a adeverit. Cimpanzeii sunt la putere!

Ceva se-ntâmplă!

Sub asaltul năucitor al USL-eilor, România a fost cotropită din nou de un tip de politică pe care îl credeam dispărut. Acela al primatului impostorilor şi al gargaragiilor. El, de fapt, nu dispăpruse de tot ci fermenta ca o cocă puturoasă sub pulpana ANTENELOR lui Voiculescu. Numai acolo zoaiele se lăţeau seară de seară peste o naţie tot mai manelizată şi îndobitocită de urlete. Apropo, nu aţi observat că la nici o altă televiziune nu se răcneşte ca la A3? Propagarea gratuita în eter ( cine are o antena prinde cu uşurinţă Antena 1), dar şi pe net (în vreme ce alte posturi cer taxa pentru a fi văzute, generosul dom’profesor lasă orice tiriplic sa preia emisiunile cloacelor sale. Ca şi OTV, de altfel), au dus la o diseminare incredibilă a mesajului transmis. Adăugaţi la asta prostiile crase făcute de guvernanţii precedenţi şi o să aveţi explicaţia isteriei anti-reformă care a ucis orice iniţiativă bună-rea şi care a dus la giganticele procente ale monstruoasei coaliţii. Alegerile locale din iunie au confirmat acest trend, ba chiar au dus la o adevărată disoluţie a PDL, considerat ţapul ispăşitor al situaţiei din ţară. E copleşitoare contribuţia ANTENELOR la această impresie dar, evident şi portocalii au contribuit cu vârf şi îndesat la construire propriei imagini catastrofale. Dar, despre asta, poate altădată, când va fi mai linişte. Că acum numai linişte nu e. Aduşi la putere, atenţie, nu prin vot popular, ci prin panglicării pidosnice, (exact ce combăteau cu spume la gură până atunci), USL-iştii au reuşit ca, în numai o lună să dea cu mucii în fasole mai abitir decâi PDL-ul în cinci ani. Gafele sunt monumentale şi iarăşi, ar fi intersant de analizat mai încolo. Lupta feroce pentru punerea pe labe a CCR, a ICR, a Arhivelor Naţionale, a tot ce miroase pentru ei a Traian Băsescu, au dovedit (pentru cine nu refuză să-şi dea basmaua jos de pe ochi) câtă sete de „progres” şi de „cinste” au aceşti şleahtici! Dar nu asta vreau să evidenţiez, ci faptul că, spre consternarea lor, apar tot mai multe semnale de respingere din partea celor care mai gândesc cu capul lor, nu cu balele lui Ciutacu. Acei pe care i-au crezut prea devreme puşi cu botul pe labe şi reduşi la stadiul de aplaudaci. Chiar dacă sunt (încă) o minoritate, chiar dacă marea majoritate a reduşilor sclavi ai ANTENELOR încă mai cred că Patapievici e un vândut ungurilor, evreilor, mă rog,... oricui, societatea românească de azi nu mai e cea din care s-au decriogenat fosilele trecutului. Nu mai înghite pe nemestecate orice îi bagi pe gât! Aşa imperfecte cum au fost, aşa trecute prin Parlament cu forcepsul, micile reformuţe ale lui Boc şi Băse dau semne de viaţă. Intelectualitatea cârcoteşte când pui botniţa singurului ambasador al culturii române în străinătate, mediul academic dă în clocot când află că primul ministru Ponta este un plagiator ordinar, iar, bomboana pe colivă, justiţia, atât de docilă cândva, a prins gustul independenţei şi nu mai ia poziţia de drepţi când , auzi colo, Ministrul de resort ameninţă arestarea procurorilor unui caz!!! Ba, mai mult, îl aruncă la zdup pe însuşi „capo dei tutti capi”, ,marele Bombo! Sigur, nu s-a făcut România Ţara Făgăduinţei, evident, dar, vorba aceea, ceva se întâmplă. Speranţele n-au murit toate, ba chiar există semne că mult trâmbiţata victorie din toamnă nu mai e chiar atât de categorică pe cat pare. Ca să nu sper la mai mult!

Victor Ponta: "Eu merg la Bruxelles"!

Sigur (evident), pe el, Ca şi nou adus de barză, Ponta merge la Brussel, Că e cel mai... varză!

Paralele imposibile

Acum câteva luni, preşedintele Băsescu avea nefericita inspiraţie de a provoca demiterea doctorului Raed Arafat dela conducerea SMURD. A fost scânteia care a aprins valul de demonstraţii din iarnă, care a zgâlţâit serios puterea politică. Noua putere, venită, atenţie, nu prin vot sau legitimare politică, ci prin şopârleli de culise şi acte de vânzare-cumpărare, se pare că se şi consideră eternă şi imuabilă. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe decretul de numire a prim+ministrului Ponta, că acesta a şi început lupta cea grea de refacere a ţării după „dictatura” PDL. Priorităţile ţării, ... bugetul?, ...Salariile?... Ariereatele?...Inflaţia? ....Criza zonei Euro? Neeee! Nici vorbă! Altele, mai gave: Institutul de Stat în Construcţii, Volodea Tismăneanu, Curtea Constituţională (!!), TVR şi, mai nou, Institutul Cultural Roman! Astea sunt urgenţele guvernului celor care plângeau pe umerii pensionarilor astă iarnă! Descăpăţâmnarea ICR a iscat un mic protest, al papioanelor, care m-a făcut să mă gândesc la o paralelă cu scandalul Arafat, de acum cateva luni. Dar, după câteva minute, am revenit cu picioarele pe pământ. Atunci trendul era altul. Acum, şi un cimpanzeu dacă ar fi pus la alegeri împotriva unui PDL-ist, gloata isterizată ar vota cimpanzeul. Anii de antenizare au lucrat eficient. Protestul câtorva naivi cu papioane nu va duce la ceva nici măcar asemănător cu evenimentele din iarnă. Singurul aliat rămâne timpul care, poate mai curând decât ne vom aştepta, va dezvălui adevătrata faţă a hidrei aduse la putere de entuziasmul popular. Şi, poate atunci va veni şi momentul în care anumite paralele

După alegerile locale -iunie 2012 , apud Silviu Brucan

Aceasta este o realitate Şi ne-adaptăm la ea, precum la tot, Căci "stupid people" e-n majoritate Şi, cel mai groaznic, are drept de vot!

Nori grei asura ţării

Din "Miza anului electoral 2012", de Adrian Papahagi Ca în primii ani ’90, lupta e inegală. Un USL profilat, îngrijorător, la 60% din intenția de vot cu greu poate fi contracarat de un PDL aflat la ora decontului. Oricâte i-am reproșa, până iese din raclă Albă-ca-Zăpada – dacă se mai deșteaptă vreodată – PDL reprezintă, în logica electorală a anului 2012, singura și ultima redută a dreptei, împotriva căreia se dezlănțuie acum furia noului hegemon. Zdrențuit și trădat, PDL rămâne partidul care, cu toate păcatele sale, a guvernat responsabil, a permis justiției să-i aresteze primari și parlamentari și a tolerat, cu un preț enorm, presa ostilă – ceea ce, se vede limpede, USL nu este dispus să facă.

Adio AGONIA

Cu câţiva ani în urmă, am descoperit cu încântare site-ul AGONIA şi secţiunea sa de epigramă. Pot afirma că pasiunea mea pentru epigramă a căpătat amploare din momentul în care am văzut prima epigramă publicată şi comentariile iscate.Ce nume semnau: Calimero, Silvia Van, Mitică Genuneanu. Am primit chiar şi o steluţă de la Sorin Olariu.
Se întâmpla acum 9 ani.
Între timp, anii au trecut, site-ul s-a dezvoltat. Au apărut alţi epigramişti dedaţi la ale virtualului, s-a creat o adevărată şcoală de epigramă la care au predat, pe lângă cei de mai sus:Cornel Rodean, Nae Bunduri, Tataia, Jupp, Norică, Marinică Dobreanu şi alţii. Aşa au apărut nume ca Atropa, Neluţu Gârda, Vali Slavu, Florin Rotaru, care fac cinste epigramei la ora actuală.
Fiecare e cu slăbiciunile sale omeneşti, cu părerile sale, cu orgoliile sale. Cu unii ne-am certat rău, cu unii ne-am împăcat, cert e că, una peste alta, am scos împreună o Antologie exemplară, una e pe cale de apariţie, la fel de bună. Cine a vrut, a învăţat şi astăzi, majoritatea epigramiştilor tineri şi buni sunt agoniştii noştri care se adună la fiecare festival să pozeze împreună. Aceştia au alcătuit o comunitate invidiată şi solidă.
Pe lângă ei,însă, a înflorit şi o tagmă a nechemaţilor, plini de orgolii şi ifose, fără nici cea mai mică receptivitate la critică şi observaţii, ba mai mult, cu un tupeu nemărginit, vituperând la adresa celor care nu acceptă prezenţa micimii lor epigramatice pe site.
Toţi aceşti (şi aceste, ca să justific acuzaţia de "misoginism" adresată de o cuconiţă cu mare ego) veleitari au convins pe unii administratori ai AGONIEI că observaţiile sunt "jigniri", critica este "vedetism" şi că porţile trebuie lăsate liber, ca tot românul (şi românca -vezi paranteza de mai sus) să poată posta orice-i trece prin căpşor şi ia forma de 4 "versuri".
Protestele mele (ca să nu vorbesc de alţii) au trecut, încet-încet, la off topic.
Ba chiar, doamna Reiter şi-a permis să îmi trimită un mail jignitor la adresa mea acuzându-mă de "bârfe de 2 lei". O somez public să îşi probeze aceste acuzaţii.
După care o las liniştită cu pseudo-epigramiştii pe care îi cultivă mămos, dar o atenţionez că secţiunea va trebui să poarte alt nume decât "EPIGRAMĂ".
Acest text va fi postat şi pe blogul meu personal şi îl voi semnala tuturor epigramiştilor din grupul meu de adrese, aşa că scoaterea sa nu va ajuta la nimic ci, dimpotrivă, va demonstra punctul de vedere şi opţiunea AGONIEI.
Acest text este ultima mea contribuţie pe AGONIA,în cazul în care nu primesc scuzele de rigoare.

Ca la noi, la nimenea! Despre cazul Roşia Montană şi reacţii.

Se vede clar cum iese la lumină
Filonul mioritic de prin noi:
Decât la ei, la muncă, jos, în mină,
Mai bine sus, cârteală, în noroi!

P.S. Aici mai e de discutat, dar am văzut o demonstraţie la Bârlad împotriva exploatării gazelor de şist, unde îşi dădeau cu părerea o mulţime de habarnişti asupra fracturării hidraulice, un procedeu folosit de decenii în industria petrolieră. Dacă a ajuns "prinţesa" Briana Caradja cunoscătoare în acest domeniu, ce să mai spun?!

"La ei" şi "la noi"

Plecarea lui Sorin Frunzăverde, „vicele” de la PDL, la PNL , a lăsat „mască” pe toată lumea şi a lansat o serie de aprecieri şi de comentarii. Dincolo de entuziasmul celor care s-au grăbit să anunţe prohodul PDL, părerea mea e că lovitura are dublu sens.
Intr-adevăr, PDL pierde un „greu” foarte greu, bun organizator şi piesă de bază în angrenajul oranj.
Dar şi USL îşi bagă în casă un cal troian deosebit de otrăvit. Tot eşafodajul lor clădit împotriva „trădătorilor” de la UNPR se prăbuşeşte. Dintr-o dată, o ţintă favorită şi cu priză la public trebuie abandonată, că, de, nu mai cadrează!
Toată poliloghia vituperantă asupra „imoralităţii” parlamentarilor UNPR devine ce era evident că e, de la început: pură demagogie! Frumoasele diatribe ale lui Victoraş şi Crinuleţ se dovedesc limpezi ca apa chioară din care erau făcute!
„La ei” era crimă. „La noi” e dreptate!
Ca să cităm pagina de autor de pe AGONIA:
Traseismul ăsta, zău,
Îl privim cum ne convine:
Când trădează-ai noştri-i rău,
Când trădează-ai lor, e bine!

Gura păcătosului, adevăr grăieşte!

Victoraş cel Pontaş se întreba astăzi, revoltat, referindu-se la Gabriel Boldea, de modul în care a ajuns acesta în Parlament de pe locul 2!
Lângă poznaşul mic Titulescu, mic Che Guevarra, mic orice, zâmbea pe sub mustaţă, în infiorătorul său stil, nimeni altul decât Crin Orhidee Antonescu, ajuns senator prin puricarea puricilor, de pe locul 3!
Evident, Băsescu e de vină!